Repere Andresene, judetul Ialomita

Va invitam sa descoperiti cateva repere andresene importante, asa cum sunt pastrate de istoria si geografia localitatii Andrasesti, judetul Ialomita.

Asezare geografica 
Localitatea se afla pe malul stang al Ialomitei si este strabatuta de soseaua nationala DN2A care leaga Urziceni de Slobozia, precum si de calea ferata ce leaga cele doua orase, linie pe care este deservita de statia Andrasesti. In zona comunei, DN2A se intersecteaza cu soseaua judeteana DJ306, care o leaga de Albesti spre sud si de Reviga spre nord.

Atestare documentara
Satul apare pomenit in vremurile medievale ca Indrasesti, Indrasesti sau Dresesti, forme denaturate ale numelui adevarat Andrasesti, zis astfel dupa vreun intemeietor Andrei sau Andras. Prima atestare documentara a satului Andrasesti dateaza din 20 decembrie 1634, intr-un hrisov al lui Matei Basarab in care se mentiona ca jupaneasa Catrina di Romceani si fiii ei, anume Ivan, Patrasco si Strezia, vindeau jupanului Radul Cocorascul vistier” toata partea noastra de ocina den satu den Indrasesti, insa a patra parte de sat, den campu si de in padure si de in apa si de preste tot hotarul”.

De la acest boier mosia avea sa treaca asupra fiilor si a fiicelor sale. Voievodul Constantin Serban Basarab intarea la 11 iunie 1654 Mihnei si Marulei logofeteasa, jumatate din Andrasesti, care apartinuse de mostenire mamei lor, Despina din neamul Cocorascul, jupaneasa lui Ilie vornicul ot Cornesti. Este amintita atunci si judecata acestora cu rumani de acolo, care afirmasera ca fusesera oameni liberi inca „in zilele Mihnii Voda” si ca il apucase acolo „legatura lui Mihai Voda”.

Catre sfarsitul secolului al XVII-lea , Ilinca Cocorascul si sotul acesteia, vistiernicul Parvan, au vandut mosia Andrasesti doamnei Maria Brancoveanu, de la urmasei careia au cumparat-o apoi boierii Alexeanu. La inceputul secolului XIX, mosia Andrasesti era impartita intre fostul mare ban Scarlat Ghica, boierii Gheorghe Lahliu si Petre Vasiliu Canussi. La mijlocul secolului XIX proprietar al mosiei Andrasesti a devenit principele sarb Milos Obrenovici, de la familia caruia a trecut in posesia lui Gheorghe Gr. Cantacuzino- Nababul, care avea sa fie ultimul sau mare
proprietar.

Administrativ si teritorial, din anul 1864 Andrasestii deveneau comuna rurala, cuprinzand satul omonim si Orboiestii, parte a plasii Ialomita. Din anul 1896 comuna era parte a plasii Balta-Ialomita, la anul 1904 era la plasa Albesti, iar la anul 1905 a trecut la plasa Slobozia. Din anul 1968, comuna Andrasesti continua sa cuprinda satul omonim si Orboiestii.

Ca populatie, harta rusa din 1835 arata la Andrasesti 20 de gospodarii, la anul 1864 erau acolo 132 locuitori, la anul 1905 comuna Andrasesti avea 1047 locuitori, iar la anul 1966 Andrasestii aveau 1765 locuitori.

Va invitam sa descoperiti si personalitatile lumii culturale care au pornit din localitatea Andrasesti, judetul Ialomita

Povestea in imagini a reperelor andresene

Repere Andresene | La casa lui Bradu|Concurs de mancaruri traditionale


Andrasesti, judetul Ialomita | Satul copilariei mele



Repere Andresene, judetul Ialomita | Traditii si obiceiuri promovate prin dans si muzica

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile necesare sunt marcate *